1614457806 2

Cluburile germane au un model de acționariat unic în lume

Se spune că banii nu au culoare și nici naționalitate, iar în
lumea sportului orice investiție este binevenită. Unele dintre cele mai
puternice cluburi de fotbal din lume, precum Paris Saint-Germain sau Manchester
City, au patroni străini, care au putut cumpăra pachetul majoritar de acțiuni
pe loc, fără nicio restricție. Bundesliga, însă, face excepție de la această
filosofie financiară.

Inițial, cluburile germane erau deținute de membri care
constituiau o asociație non-profit, pentru a plăti taxe mai mici. Pe măsură ce
s-a trecut la profesionism, în 1998, a intrat în vigoare o lege prin care
cluburile au fost obligate să adopte o nouă formă de organizare, eligibilă
pentru a obține profit. De asemenea, respectiva lege prevedea obligativitatea
ca asociațiile de membri să dețină 50% + 1 din voturi în cadrul clubului.

Investitorii privați sau corporațiile nu puteau avea cuvântul
decisiv în luarea deciziilor. Astfel, nu exista riscul ca dorința de a face
profit să fie pusă înaintea priorităților „fanilor adevărați”.

Corporațiile trebuie să se implice activ minim 20 de ani!

În 2011, a fost adus un amendament acestei legi: „Corporațiile
care se implică activ în viața unui club, în mod continuu, timp de minim 20 de
ani, vor avea posibilitatea să devină majoritare în structura patronatului”.
Așadar, se deschidea o portiță închisă ermetic până atunci. Îndeplinirea
condiției nu era suficientă pentru ca acea companie sau corporație să preia
controlul clubului. Schimbarea trebuia aprobată de Liga de Fotbal din Germania.

O cerere de acest gen a fost respinsă în 2018, când omul de
afaceri Martin Kind a dorit să preia pachetul majoritar de acțiuni al lui
Hannover 96. Conducătorii fotbalului german au motivat că, în cei 20 de ani,
contribuția lui Kind la bugetul clubului nu a fost semnificativă.

În schimb, compania farmaceutică Bayer și producătorul de mașini
Volkswagen au primit acceptul de a le prelua pe Bayer Leverkusen și, respectiv,
pe Wolfsburg. Echipele amintite au fost fondate de angajații celor două
companii. Mai recent, Hoffenheim a fost preluată de către o companie de IT
deținută de Dietmar Hopp, om de afaceri care a sponsorizat atât echipa
profesionistă, cât și cele de amatori ale clubului.

Leipzig, un caz special

Un caz deosebit este cel al lui Leipzg. Întrucât compania Red
Bull nu trece „proba” celor 20 de ani de contribuție la bugetul clubului,
proprietarii respectivei companii au găsit cum să fenteze legea: au limitat la
19 numărul membrilor cu drept de vot, aceștia fiind, toți, angajații săi.

Iată câți membrii cotizanți avea fiecare club din Bundesliga în
vara anului trecut, potrivit KPMG Benchmark Research and Media Reports:

Bayern Munchen – 293.000

Schalke 04 – 155.000

Borussia Dortmund – 154.000

1.FC Koln – 101.200

Borussia Monchengladbach – 90.400

Eintracht Frankfurt – 88.100

Werder Bremen – 39.500

Hertha BSC – 36.900

Union Berlin – 34.700

Bayern Leverkusen – 27.500

Fortuna Dusseldorf – 25.200

SC Freiburg – 22.000

Vfl Wolfsburg – 21.500

FC Augsburg – 17.400

Mainz 05 – 14.200

TSG Hoffenheim – 10.400

SC Paderborn – 5.300

RB Leipzig – 750 (dintre care doar 19 cu drept de vot)

Conservatorism vs nevoie de investiții

Mulți dintre microbiștii germani au criticat excepția de la
„Legea 50+1”, considerând că astfel de practici distrug valorile tradiționale.
Ținta predilectă a atacurilor a fost Dietmar Hopp, al cărui set de valori
diferă în mod fundamental de cel al fanilor.

Sunt și voci care susțin că oamenii cu bani nu ar trebui
descurajați, ci ar trebui să aibă parte de facilități, în contextul în care
Bundesliga lasă de dorit în ceea ce privește competitivitatea. Mai multe
investiții ar putea apropia cluburile mici de nivelul celor de top și ar
regenera comunitățile de suporteri.

Pe de altă parte, dacă în România ar fi existat legea din
Germania, „investitori” precum Pablo Cortacero nu ar fi avut nicio șansă să o
preia pe Dinamo.

Medie impresionantă de bilete vândute per meci

O altă caracteristică a modelului german de business sportiv la
nivel de Bundesliga este aceea că majoritatea covârșitoare a acționarilor este
reprezentată de companii autohtone.

Borussia Dortmund rămâne singurul club listat la bursă. Apropo
de acest club, este de menționat că „asociația mamă”, Ballspielverein Borussia
09 e.V. Dortmund, are majoritatea voturilor, deși deține numai 5,5% din
acțiuni.

În ceea ce privește veniturile, Bundesliga este pe locul secund
între cele cinci mari ligi, după Premier League. Cea mai importantă sursă
provine din activitățile comerciale. Pe locul secund, sunt banii obținuți din
drepturile de televizare, apoi din merchandising-ul din ziua meciului (într-un
sezon cu fani în tribune).

Acest model de acționariat, care dă prioritate suporterilor în
fața corporațiilor, s-a tradus înainte de pandemie prin stadioane arhipline și
o atmosferă fantastică pe fiecare arenă. În sezonul 2018-2019, ultimul cu
public în toate rundele, s-a înregistrat o medie de 43.000 de bilete vândute
per meci. Se apreciază că această medie va fi depășită în următorul campionat
„normal”.

Sursa: https://www.footballbenchmark.com/