În contextul societății actuale, în care tehnologia ocupă un loc din ce în ce mai important, este imperios necesar să se cunoască modelele stilului de viață sănătos în cazul copiilor și adolescenților. În acest sens, identificarea acestor pattern-uri referitoare la abordarea stilului de viață sănătos va conduce indubitabil la evitarea obiceiurilor asociate unei vieți sedentare.
În ultimii ani, a existat un interes din ce în ce mai mare pentru ”relația dintre comportamentul sedentar și nivelul stării de sănătate”.
Astfel, în februarie 2018, Organizația Mondială a Sănătății a publicat o serie de date referitoare la activitatea fizică. Printre acestea se numără faptul că la nivel global, ”1 din 4 adulți nu este suficient de activ și peste 80% din populația adolescenților din lume este insuficient activă din punct de vedere fizic.”
În România, nivelul activității fizice necesare și suficiente este de ”23% copiilor și adolescenților (cu vârsta de 11, 13 și 15 ani) și de 30% în cazul adulților mai mari de 15 ani.”
De asemenea, studii ale aceleiași organizații menționează faptul că activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc de deces la nivel mondial, aproximativ ”3.2 milioane de decese pe an se datorează inactivității fizice.”
Ca atare, în anul 2011, OMS declară ”inactivitatea fizică al patrulea factor de risc pentru decesul la nivel global.”
Cercetările efectuate de către OMS demonstrează faptul că ”activitatea fizică regulată reduce riscul apariției bolilor coronariene, a accidentului vascular cerebral, a diabetului, a osteoporozei și depresiei”, ”îmbunătățește nivelul fitnessului muscular și al celui respirator, reduce riscul de căderi precum și fracturi de șold sau ale coloanei vertebrale, menține controlul greutății.”
Pentru îndeplinirea acestor deziderate, OMS realizează o serie de recomandări cu privire la durata activității fizice, raportată la vârstă, astfel:
”Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 5 – 17 ani: ar trebui să efectueze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică, cu intensitate moderată până la intensă;
Adulți cu vârsta cuprinsă între 18 – 64 de ani: ar trebui să efectueze cel puțin 150 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată pe parcursul săptămânii sau să facă cel puțin 75 de minute de activitate fizică cu intensitate mare pe parcursul săptămânii sau o activitate cu alternare a intensității efortului (moderată și mare).
Adulți peste 65 de ani: ar trebui să efectueze cel puțin 150 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată pe parcursul săptămânii sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică cu intensitate mare pe parcursul săptămânii sau o activitate cu alternare a intensității efortului (moderată și mare).”
De asemenea, numeroase politici de creștere a activității fizice au fost identificate la nivelul OMS:
”În cooperare cu sectoarele relevante, activitatea fizică este promovată prin activități din viața de zi cu zi;
Mersul pe jos, ciclismul și alte forme de transport sunt accesibile și sigure pentru toți;
Locul de muncă și politicile de la locul de muncă încurajează activitatea fizică;
Școlile au spații și facilități sigure pentru ca elevii să-și petreacă timpul liber în mod activ;
Educația fizică de calitate îi ajută pe copii să dezvolte tipare de comportament care să îi mențină activi din punct de vedere fizic pe tot parcursul vieții;
Facilitățile sportului creează premise pentru ca toată lumea să practice exercițiile fizice.”
Însă, în vederea promovării unei culturi a activității fizice este necesară ”implicarea și cooperarea tuturor nivelurilor de guvernare (naționale, regionale și locale), cu roluri și angajamente clare pentru fiecare nivel.”
În acord cu viziunea specialiștilor Edwards P. și Tsouros, A., prezentăm factorii care influențează activitatea fizică la nivelul comunității:
Factori individuali: aptitudini, vârstă, gen, motivație și convingeri;
Mediu social: suport social, echitate, sursa de venit, cultura și coeziunea socială;
Mediu construit: spațiul verde, designul urban, transportul, modelul teritoriului;
Mediu natural: topografie, vreme, aer, apă.
În România, promovarea culturii de educație fizică este sprijinită și depinde de o serie de factori precum:
Strategiile și Politicile de stat emise de Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Naționale;
Adoptarea Legii Educației Fizice și sportului nr. 69/2000, în care se stipulează prin intermediul ”art. 2 (1) Educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat și prin art. 3 (1) Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale;”
Existența structurilor organizatorice în domeniul educației fizice și sportului: Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Direcțiile județene pentru tineret și sport ale municipiului București, Asociațiile sportive, Cluburile sportive, Federațiile sportive naționale, Ligile profesioniste;
Introducerea în planurile de învățământ la studiile universitare de licență a unei discipline obligatorii, speciale – Educație fizică și sport, care beneficiază de credite transferabile, prezența studenților fiind obligatorie;
Elaborarea programelor de educație fizică, care să permită elevilor să aleagă acele conținuturi care răspund necesităților personale de mișcare;
Creșterea numărului de lecții de educație fizică/săptămână în învățământul preuniversitar;
Pregătirea specialiștilor și dobândirea de competențe specifice în domeniu;
Asigurarea dobândirii autonomiei elevilor/studenților pe parcursul lecțiilor de educație fizică;
Promovarea modelelor naționale și internaționale existente în sport;
Finanțarea/asigurarea surselor de finanțare pentru educație fizică și sport;
Asigurarea bazei materiale corespunzătoare pentru practicarea exercițiilor fizice;
Promovarea educației fizice profesionale (la locul de muncă);
Promovarea stilului de viață sănătos în spațiul media de către Consiliul Național al Audiovizualului, prin Campania ”Pentru un stil de viață sănătos”, inițiată de CNA și International Advertising Association, prin intermediul Codului de reglementare a conținutului audiovizualului, art. nr. 138, alin 2 Pentru o viață sănătoasă, faceți mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi;”
Informarea populației cu privire la beneficiile practicării sistematice a exercițiilor fizice;
Respectarea principiilor de organizare a sistemului de educație fizică și sport din România:
”asigurarea practicării continue și simultane a exercițiilor fizice;
diferențierea activităților de educație fizică și sport în funcție de aptitudinile cetățenilor;
principiul unității conducerii, răspunderii și competenței profesionale;
principiul creșterii eficienței educației fizice și sportului.”
Concluzionând, promovarea culturii de educație fizică reprezintă o acțiune de amploare, ce poate fi aplicată începând cu nivelul individual și finalizând cu cel instituțional. Este de dorit ca între aceste niveluri să existe relații de intercondiționare reciprocă, schimbările survenite încercând să fie benefice pentru ambele părți implicate.