badminton jogo 1024x581 1

Top sporturi olimpice cu popularitate scăzută în România

Continuăm prezentarea sporturilor care nu sunt foarte cunoscute în România, dar care se bucură de
popularitate în străinătate, o popularitate care a făcut ca ele să fie încadrate în categoria sporturilor
olimpice. În acest articol puteți citi despre badminton, hochei pe iarbă și tir cu arcul.

BADMINTON

Badmintonul s-a dezvoltat mai întâi în Anglia, apoi țările asiatice „au preluat ștafeta” și au ajuns să
domine lumea la această disciplină. Potrivit cosr.ro, probele de simplu și dublu, feminin și masculin, au
fost introduse oficial în programul olimpic la Jocurile Olimpice de la Barcelona, în 1992. Patru ani mai
târziu, la Atlanta, a fost acceptata și proba de dublu mixt.


România a fost reprezentată o singură dată la JO, chiar în 1992, când Florin Balaban a fost eliminat în
primul tur.


Regulamentul jocului este foarte simplu: fluturașul (care ține loc de minge) trebuie trimis peste fileu, în
perimetrul adversarului/echipei adverse. Fileul (cu înălțimea de 1,524m la mijloc și 1,55m la capete)
împarte în două jumătăți egale o suprafață de joc dreptunghiulară cu mărimea de 13,40 m x 5,18 m la
meciurile de simplu și de 13,40 m x 6,10 m la meciurile de dublu.


Se mai acordă punct pentru adversar în următoarele situații:
– fluturașul lovește sportivul;
– corpul sportivului sau racheta sportivului ating plasa;
– fluturașul atinge pământul înainte să treacă de plasă;
– fluturașul este lovit de două ori;
– serva este executată de deasupra taliei;
– unul dintre jucători lovește fluturașul în terenul advers.


Serva se face în diagonală, cu o mișcare a paletei de jos în sus, iar fluturașul trebuie lovit de sub linia
taliei. Picioarele sportivului aflat la serviciu și ale primitorului trebuie să atingă amândouă pământul.
Câștigă cine își adjudecă două seturi de 21 puncte.


Cei mai buni jucători din lume s-au îmbogățit din premiile câștigate până în prezent. Iată-i pe cei din Top 5:

  • Lee Chong Wei (Malaysia) – 75 de milioane de dolari
  • Lin Dan (China) – 33 de milioane
  • Chen Long (China) – 22 de milioane
  • PV Sandhu (India) – 8,5 milioane
  • Saina Nehwal (India) – 4 milioane


Federația Română de Badminton are o pagină de Facebook cu peste 3k de urmăritori, pe care sunt
transmise live diverse competiții.
Amatorii pot practica acest sport în săli sau în aer liber, marele avantaj fiind reprezentat de costurile
reduse. Un set de palete cu fluturași costă între 60 și 300 de lei.


HOCHEI PE IARBĂ

Despre hocheiul pe iarbă (field hockey) se spune că este cel mai vechi sport cu minge și cu crosă, fiind
atestat în Persia în anul 2000 Î.H. Ca și badmintonul, a fost preluat și dus la rang de sport de top în Marea
Britanie, acolo unde a fost înființată prima asociație a jucătorilor (1886).
A devenit sport olimpic în 1908, dar competitia feminină a fost acceptată în programul olimpic abia la JO
de la Moscova, în 1980.


Regulile jocului sunt asemănătoare cu cele din fotbal, doar că mingea este dirijată cu crosa, nu cu
picioarele, și nu există regula ofsaidului. În echipă sunt 11 jucători: un portar (care are voie să oprească
mingea și cu picioarele), fundași, mijlocași și atacanți. Se poate juca atât pe gazon natural, cât și pe teren
sintetic. Dimensiunile suprafeței de joc sunt 91,40 m. x 55 m, iar durata jocului este de două reprize a câte
35 de minute.


Dhyan Chand (India) a fost unul dintre cei mai mari jucători de hochei pe iarbă î anii 20-30. Supranumit
„Magicianul” pentru felul în care controla mingea cu crosa, el a câștigat cu India trei medalii de aur la
Jocurile Olimpice (1928, 1932 și 1936). A marcat 570 de goluri în cele 185 de meciuri disputate în
carieră!


Iată și alți jucători celebri:

Teun de Nooijer (Olanda) – Are în palmares două medalii de aur olimpice (1996 și 2000), plus o cupă
mondială (1998). A acumulat 453 de selecții în naționala batavă.


Ric Charlesworth (Australia) – este o legendă, jucând și cricket, și hochei pe iarbă. A fost desemnat
jucătorul turneului la Cupa Mondială de la Londra, în 1986 (când „cangurii” au câștigat titlul).

Sohail Abbas (Pakistan) – este cel mai bun marcator din istoria modernă a acestui sport, cu 348 de goluri.
Dhanraj Pillay (India) – Are 339 de apariții în naționala indiană și 170 de goluri marcate. A jucat la patru
ediții ale JO, la patru Cupe Mondiale, în patru Cupe ale Campionilor și în patru Jocuri Asiatice.


Un antrenor de field hockey câștigă aproximativ 50.000 de dolari pe an în America la nivel de colegiu.
Federația Română de Hochei pe Iarbă s-a înființat în 1990, dar până acum nu am participat la nicio ediție
a Jocurilor Olimpice. Pagina oficială a federației are doar 900 de urmăritori, iar ultima postare a fost
făcută în septembrie 2019. În schimb, există o pagină „Hochei pe iarbă” cu 12k de urmăritori, actualizată
la zi.


Pe lângă închirierea terenului, sunt și alte costuri. Iată câteva prețuri orientative:
Minge – 35-90 de lei;
Crosă – aproximativ 100 de lei;
Încălțăminte – aproximativ 200 de lei;
Protecții pentru tibie – 70 de lei.


TIR CU ARCUL


Tirul cu arcul este sportul prin care sunt propulsate săgeți cu ajutorul unui arc. Arcul și săgeata formează
una dintre cele mai vechi arme de vânătoare, dar și de război. În Japonia, tirul cu arcul are statut de artă
marțială (kyudo), iar în Bhutan este sport național.

Sportivul trebuie să nimerească în centrul țintei, pe care sunt desenate cercuri concentrice. Sunt câteva
reguli etice nescrise de respectat:

  • asigură-te că nu se află nimeni în zona de tragere atunci când lansezi săgeata;
  • controlează echipamentul cu atenție. Oricând se poate întâmpla un accident grav;
  • practică acest sport doar într-un cadrul reglementat.
    Există două federații internaționale: International Field Archery Association și World Archery Federation
    (fosta Federația Internațională de Tir cu Arcul), care organizează proba de tir cu arcul la Jocurile
    Olimpice.

Cei mai cunoscuți arcași din lume sunt Lee Woo-Seok (Coreea de Sud), Steve Wijler (Olanda), Kim
Woo-jin (Coreea de Sud), Mauro Nespoli (Italia) și Mete Gazoz (Turcia). Un arcaș decent câștigă între
10.000 și 75.000 de euro pe an, în timp ce un sportiv olimpic câștigă chiar și 100.000 de euro.
Federația Română de Tir cu Arcul are o pagină de Facebook cu numai 647 de urmăritori (în momentul
scrierii acestor rânduri). Sunt multe locuri unde poate fi practicat acest sport, de la săli până la păduri și
parcuri tematice.

Prețul unui arc bun poate trece de de 3.000 de lei, o husă costă aproximativ100 de lei, un set de 50 de
săgeți – 80 de lei, un panou cu țintă – 400 de lei, o tolbă – aproximativ 100 de lei, mănuși de protecție –
aproximativ 50 de lei.