Ultima ediție a Jocurilor antice, care aveau loc în Olympia (Grecia antică), s-a desfășurat în anul 393 era noastră. În 1896, Jocurile Olimpie au fost reluate după aproximativ 1500 de ani!
Din 1896 și până azi au fost 31 de ediții ale Jocurilor moderne, acestea fiind anulate în 1916 (din cauza primului război mondial), în 1940 și 1944 (ambele din cauza celui de-al doilea război mondial).
Ediția din 2020, de la Tokyo, a fost amânată din cauza pandemiei de Covid 19 și se va disputa în 2021, între 23 iulie și 8 august, doar cu spectatori din Japonia, fiind interziși fanii din afara acestei țări, tot din cauza pandemiei. Va fi a 32-a ediție a Jocurilor moderne.
România a participat până acum la 20 de ediții, urmând să o bifeze la Tokyo pe a 21-a. În 1900, a avut un singur sportiv și a fost absentă în 1896 (Atena), 1904 (Saint Louis), 1908 (Londra), 1912 (Stockholm), 1920 (Anvers), 1932 (Los Angeles), 1948 (Londra). Tricolorii au cucerit până acum un total de 306 medalii – 89 de aur, 95 de argint și 122 de bronz.
România a luat cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, când s-a clasat pe locul 2 în clasamentul general pe națiuni, după SUA, cu 53 de medalii – 20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz! Țara noastră a fost singura participantă din fostul bloc comunist, celelalte, la îndemnul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), boicotând această ediție!
Iată câteva informații importante din istoria Jocurilor, pe care le-am cules de pe site-ul Comitetului Olimpic și Sportiv Român, www.cosr.ro:
- Baronul francez Pierre de Coubertin a fost cel care a propus și susținut reluarea JO în 1896.
- Cele cinci inele înlănțuite de pe sigla fiecărei ediții simbolizează unitatea celor cinci continente (cele două Americi au fost considerate un singur continent).
- Culorile celor cinci inele sunt roșu, albastru, verde, galben si negru, pe fondul alb al steagului olimpic. Ele au fost alese astfel încât fiecare națiune să aibă cel puțin o culoare din cele 5 pe drapelul național.
- Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 și a fost arborat în premieră la JO de la Antwerp, din 1920.
- Deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius”, în traducere din latină: „Mai repede, mai sus, mai puternic”.
- Flacăra olimpică se aprinde de fiecare dată în localitatea Olympia, din Grecia, și este purtată cu o torță olimpică, în alergare, de către mai mulți foști sau actuali sportivi, până în orașul gazdă al Jocurilor Olimpice. Aici, flacăra olimpică se aprinde în cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor și arde pe tot parcursul întrecerilor olimpice. Torța olimpică a fost folosită pentru prima oară la JO de la Berlin 1936.
- Mascota olimpică reprezintă simbolul cultural al țării gazdă și a fost introdusă la Jocurile din 1968, din Mexico.
În continuare, prezentăm primele 9 ediții, desfășurate între 1896 și 1938, în care ne vom axa în principal pe participările românești, atunci când au existat, urmând să revenim cu celelalte 22 de ediții în două episoade ulterioare.
ATENA 1896 – fără femei!
România nu a avut reprezentanți.
Imnul olimpic a fost intonat pentru prima dată pe 25 martie 1896 (ziua independenței Greciei).
Primul campion olimpic al Jocurilor Olimpice moderne a fost atletul american James Brendan Bennet Connolly, care a triumfat în proba de triplusalt.
Interesant este că femeile nu au fost admise la întrecerile ediției inaugurale.
Grecul Spiridon Louis a câștigat proba de maraton, pe distanța de 40 km, între localitățile Marathon și Atena. A fost ales aproximativ același traseu pe care, potrivit legendei, în urmă cu 2386 de ani (490 î.Hr.), mesagerul grec Philippides a alergat pentru a vesti victoria atenienilor asupra perșilor (traseul legendar era de aproximativ 34,5 km), după care a murit pe loc!
Au participat numai 14 țări – Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria si Grecia. Au fost 241 de sportivi în competiție, care au concurat la 9 sporturi – atletism, ciclism, gimnastică artistică, haltere, lupte greco-romane, înot, scrimă, tenis și tir.
PARIS 1900 – primul român participant
Competitia a fost marcată de acceptarea, în premieră, a femeilor, ca participante. Primul titlu olimpic feminin din istorie a fost câștigat de jucătoarea britanică de tenis Charlotte Cooper.
Au fost 24 de țări la start și 994 de sportivi care s-au înfruntat la 19 discipline.
George A. Plagino a fost primul român care a concurat la Jocurile Olimpice. El a participat la tir – proba de talere, clasându-se pe locul 13 din 51 de concurenți.
SAINT LOUIS 1904 – prima ediție cu medalii
România nu a avut reprezentanți.
A fost prima editie a Jocurilor Olimpice moderne în care ocupanții primelor trei locuri au primit medalii – aur pentru locul 1, argint pentru locul 2 și bronz pentru poziția a 3-a.
Pentru prima dată în istoria atletismului, juriul a decis sancționarea startului greșit: cel care greșea lua al doilea start cu un metru în spatele celorlalți concurenți.
Au participat 12 țări, 651 de sportivi în 22 de discipline.
LONDRA 1908 – un român a luat medalie pentru Ungaria!
România nu a avut reprezentanți, dar atletul de origine română Ștefan Somodi (născut în Cluj) a participat pentru Ungaria, deoarece Transilvania era atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.
Roma trebuia să organizeze Jocurile, dar Italia a renunțat din cauza erupției vulcanului Vezuviu, în 1906, care a afectat grav Napoli și împrejurimile, fondurile pentru JO fiind direcționate către refacerea zonei.
Cele 22 de țări (2008 concurenți au luptat la 22 de sporturi) au defilat în premieră sub steagurile naționale.
Maratonul s-a alegat în premieră pe distanța de 42.195 de metri (42,195 km), care a devenit oficială pentru aeastă probă din 1924.
STOCKHOLM 1912 – prima ediție cu sportivi de pe toate continentele
România nu a avut reprezentanți. A fost prima ediție la care au participat sportivi de pe toate cele cinci continente.
Traseul cursei de ciclism pe șosea s-a întins pe 320 de kilometri, cel mai lung traseu olimpic din toate timpurile.
A fost ultima ediție unde s-au acordat câștigătorilor medalii din aur masiv. Medaliile olimpice moderne sunt din argint, acoperite cu un strat subțire de aur.
Au participat 28 de țări, cu 2407 sportivi care s-au confruntat la 14 sporturi.
ANTWERP 1920 – cel mai vârstnic medaliat din istorie
40 de sportivi români ar fi trebuit sa participe la 7 sporturi, dar nu s-au strâns fonduri suficiente pentru a asigura deplasarea în Belgia.
Pentru prima dată a fost arborat drapelul olimpic și a fost depus jurământul olimpic de către un sportiv (scrimerul belgian Victor Boin).
Editia a VII-a a Jocurilor a fost acordată orașului Antwerp în onoarea suferințelor prin care a trecut poporul belgian în timpul primului război mondial. Austria, Bulgaria, Turcia, Ungaria și Germania (țările învinse în Primul Război Mondial) nu au fost invitate la Jocuri.
Italianul Nedo Nadi a cucerit cinci medalii de aur în cinci din cele șase probe de scrimă, record care nu a fost doborât până azi și probabil că nu va fi doborât vreodată.
Oscar Swahn (72 de ani) a cucerit medalia de argint la tir împreună cu echipa Suediei în proba de foc dublu – cerb alergător. Este cel mai în vârstă medaliat olimpic din toate timpurile.
Au participat 2626 de concurenți din 29 de țări, la 22 de sporturi.
PARIS 1924 – prima medalie pentru România
Țara noastră a avut, în premieră, o echipă olimpică! Mai mult, naționala de rugby a cucerit medalia de bronz. Iată lotul eroilor noștri de atunci: Dumitru Armășel, Nicolae Atanasiade, Gheorghe Bentia, Ion Cociocianu, Constantin Crățunescu, Teodor Florian, Ion Gârleșteanu, Petre Ghițulescu, Constantin Ionescu, Octav Luchide, Henry Manu, Nicolae Mărăscu, Teodor Marian, Sorin Mihăilescu, Paul Nedelovici, Iosif Nemeș, Mircea Sfetescu, Gheorghe Sfetescu, Sterian Soare, Atanasie Tănăsescu, Mihai Vardală, Paul Vidrascu, Dumitru Volvoreanu.
România a mai avut reprezentanți la fotbal, tenis și tir, clasându-se pe locul 27 în ierarhia medaliilor, din 44 de țări. Au fost prezenți 3075 de sportivi, care au concurat la 16 sporturi.
5 titluri olimpice a câștigat atletul finlandez Paavo Nurmi, vedeta ediției, la 1500 m, 5000 m, 5000 m cros echipe, cros individual și 3000 m echipe.
AMSTERDAM 1928 – 26 de sportivi români
Cei 26 de reprezentanți ai României au luat startul la atletism și la scrimă, dar nu au obținut nicio medalie.
Jocurile s-au numit pentru prima dată Jocurile Olimpice de vară, iar în rândul sponsorilor a apărut Coca Cola.
A fost ediția la care s-a inițiat ceremonialul aprinderii flăcării olimpice. Parada națiunilor a început cu delegația Greciei (leagănul Jocurilor Olimpice) și s-a încheiat cu țara organizatoare, Olanda. În total au venit 46 de țări, 2971 de concurenți, care s-au întrecut la 14 discipline.
În premieră, Jocurile au durat 16 zile, perioadă devenită standard pentru viitoarele ediții.
LOS ANGELES 1932 – a X-a ediție a Jocurilor
România nu a avut reprezentanți la această ediție jubiliară.
Gimnastul Romeo Neri (Italia) și înotătoarea Helen Madison (SUA) au câștigat câte trei medalii de aur.
Au fost introduse cronometrajul electronic la sutimi de secundă și a fost utilizată pentru prima oară fotografia la sosire (fotofiniș).
Au concurat 1331 de sportivi din 37 de țări, la 14 sporturi. Numărul participanților a fost redus din cauza poziționării țării organizatoare, a costurilor mari de călătorie și a marii crize economice (1929-1930).
BERLIN 1936 – prima medalie de argint pentru România
România a avut 71 de participanți, la 8 sporturi. Henri Rang, pe calul Delfis, a cucerit prima medalie olimpică de argint din istoria sportului românesc, la călărie – obstacole individual.
În clasamentul pe medalii, România a ocupat locul 29 din 49 de țări participante (3963 de sportivi în 19 discipline).
A fost cea mai controversată ediție de până atunci, decizia CIO de a acorda Germaniei organizarea Jocurilor provocând în premieră proteste politice în diverse locuri ale lumii. Startul Jocurilor a fost dat de Adolf Hitler.
A fost introdus ceremonialul ștafetei Flăcării Olimpice, care a fost aprinsă în Olympia, iar torța a fost purtată pe teritoriile a șapte țări: Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Austria și Germania.
Vedeta ediției a fost atletul american de culoare Jesse Owens, care a cîștigat 4 titluri olimpice – la 100 m, 200 m, ștafeta de 4×100 m și săritura în lungime!
A urmat o pauză de 12 ani, edițiile din 1940 și din 1944 nemaiavând loc din cauza celui de-al doilea război mondial (1939-1945). Vom reveni în episodul următor cu edițiile desfășurate între 1948 și 1972.